Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a făcut public documentul care stă la baza propunerii de creştere a salariului minim de la 1 noiembrie la 2080 lei, posibilă măsură anunţată sâmbătă de Lia Olguţa Vasilescu. Documentul nu prevede însă şi impactul bugetar al implementării măsurii.

Imaginea articolului Creşterea salariului minim la 2080/lună. Documentul prin care se propune majorarea de la 1 noiembrie

Creşterea salariului minim la 2080/lună. Documentul prin care se propune majorarea de la 1 noiembrie

Propunerile sunt:

1. Creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2080 lei/lună, începând cu 1 noiembrie 2018.

2.Introducerea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2350 lei/lună pentru angajaţii pe posturi pentru care sunt necesare studii superioare conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR), începând cu 1 noiembrie 2018.

3.Creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2350 lei/lună pentru angajaţii cu 15 ani vechime, începând cu 1 noiembrie 2018

4.Introducerea în Codul Muncii a unui prag minim al raportului salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată /câştig salarial mediu brut la cel puţin 45% începând cu anul 2020.

Printre motivele invocate:

Numeroşi lucrători cu normă întreagă câştigă venituri sub nivelul minim de subzistenţă sau nivelul minim de trai decent calculat la nivelul gospodăriilor de salariaţi. România are cea mai ridicată rată de sărăcie în rândul lucrătorilor cu normă întreagă (full time) din UE (13,3% din total). Situaţia este şi mai gravă în ceea ce priveşte rata de sărăcie în rândul lucrătorilor cu timp parţial de lucru (part time), unde România, cu 61%, are de aproape 4 ori mai mult decât media UE28

Cresterea salariului minim are un impact pozitiv asupra creşterii economice. Astfel, creşterea salariului minim cu 9,5% (de la 1900 lei la 2080 lei) în condiţiile diferenţierii acestuia pe studii superioare şi vechime în muncă are un impact pozitiv asupra PIB în anul 2019 (0,8 puncte procentuale), precum şi în anul 2018 (circa 0,15 uncte procentuale)

Creşterea salariului minim are un impact pozitiv asupra potenţialului de creştere a economiei pe termen lung. Majorarea salariului minim stimulează consumul şi cererea agregată şi implicit creşterea economică

Creşterea salariului minim are un impact nesemnificativ asupra inflaţiei iar acesta se manifestă dupăaproximativ un an de zile. Din analize econometrice, interpretând rezultatul ob ţinut în sens restrictiv, creşterea salariului minim conduce la creşterea salariului net, iar o variaţie de 1% a salariului net ar putea influenţa rata inflaţiei cu 0,05% cu un lag de circa 1 trimestru, fără a ţine seama de alţ i factori, inclusiv ciclici/naturali.

Creşterea salariului minim este necesară ţinând cont de lipsa acută de forţa de muncă cu care ne confruntăm. De altfel, creşterea salariului minim este una naturală şi nu una discreţionară, ca rmare a dificultăţilor întâmpinate de companii în găsirea de forţă de muncă

Majorările salariului minim conduc la reducerea inegalităţilor de venituri. România ocupă locul 7 în UE în ceea ce priveşte inegalitatea de venituri accentuată, mai mare decât media UE

Majorarea salariului minim are un impact pozitiv asupra ocupării tinerilor pe piaţa muncii. Din analize econometrice (date trimestriale, 2000 T1-2018 T1) rezultă că majorarea salariului minim cu 1% a determinat o creştere a ratei ocupării tinerilor cu aproximativ 2% (procente), ca urmare a creşterii stimulentelor de integrare pe piaţa muncii. De altfel, în trimestrul al doilea
din 2018 s-a înregistrat un nivel minim al numărului de şomeri din rândul tinerilor – 99 de mii, respectiv o rată minimă (din ultimii 20 de ani) a şomajului în rândul tinerilor – 15,5%, înscădere cu aproximativ 9 puncte procentuale comparativ cu 2013.

2017, conform datelor Eurostat, rata reală de creştere a productivităţii reale a muncii (pe persoană ocupată) a fost de 32% în România, iar rata de creştere a productivităţii reale a muncii (pe oră) a fost de aproximativ 40% – cele mai mari rate de creştere din Uniunea Europeană

Implementarea unui salariu minim adecvat este necesarăpentru a reduce inechitatea distribuirii venitului national între muncă si capital. Dacă în ţările dezvoltate observăm o pondere echilibrată alocată compensării salariaţilor şi capitalului, în România doar 36% din PIB este alocat pentru remunerarea salariaţilor, 55% pentru remunerarea capitalului si restul pentru taxe indirecte
minus subventii. Mai mult, intervenţia publică pentru creşterea mai accentuată a salariului minim în Romania în ultimii ani apare şi din nevoia de a corecta un dezechilibru asociat crizei – cei care au suferit mare parte din povara crizei au fost angajaţii (remunerarea salariaţilor în PIB a scăzut de la 36,5% în 2008 la 34,4% în 2016, conform Eurostat). Programul de guvernare prevede creşterea ponderii alocate remunerării salariaţi lor în PIB la 38% în 2019 şi 40% în 2021.

Sursa: https://www.mediafax.ro/social/cresterea-salariului-minim-la-2080-luna-documentul-prin-care-se-propune-majorarea-de-la-1-noiembrie-17564152